Cea mai dificila relatie

Întotdeauna tu ai fost marea mea problemă. M-am confruntat zilnic cu neajunsurile tale, cu reproșurile tale, cu amărăciunea pe care o strângeai în tine și mi-o pasai cu nonșalanță. Îmi știai toate hibele, toate fricile… Îmi adânceai temerile și îmi arătai ostentativ unde am greșit. Mă obsedai cu întrebările tale, cu tăcerea ta care îi supăra pe cei din jur… Mă făceai să cred că nu merit, că sunt prea mică și că ce am eu de spus nu e relevant și suficient de bine structurat.

Dar mă lăsai să visez până la epuizare. Mă împingeai de la spate să îmi conturez un univers bun și frumos,în care sufletul meu să se poată liniști și regăsi. Mă sfătuiai mereu să îi ascult pe cei dragi,și chiar dacă aș fi fost supărată pe ei,să fiu conștientă de faptul că ei îmi vor absolut întotdeauna binele. M-ai ajutat să îmi împlinesc visuri și să sper la construirea unora noi.

Sunt multe momente în care ne certăm… Sunt multe clipe în care simt că ești dură, rea, furioasă, mult prea tăcută, rezervată cu cei din jur, neliniștită. Dar sunt și încă pe atâtea momente în care mă faci mândră de mine și de valorile pe care mi le-ai sădit în interior.

E cea mai dificilă relație pe care o pot avea cu cineva. Și pe deasupra e o relație care va dura toată viața.. Relația mea…cu mine…relația mea…cu inima mea….

Cu drag,

Teo.